Identitate națională este o expresie care datează din anii 1980. În context, se poate vorbi și de „sentiment național” (concept în uz de la sfârșitul secolului al XIX-lea) sau de „conștiință națională” (în uz încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea), când este în discuție sentimentul de apartenență a unei persoane la o naționalitate. Toate aceste expresii desemnează, în mod nuanțat, sentimentul unei persoane față de o națiune de care aparține. Ele pot fi folosite și pentru a desemna „punctele comune”, reale sau presupuse, ale unor persoane care se recunosc ca aparținând unei aceleiași națiuni, aceste puncte comune formând toate la un loc, o caracteristică comună, un habitus al lor. (sursa: Wikipedia)
Oina, sportul național al românilor: cât de adevărată este această afirmație? Este oina cunoscută la nivelul întregii țări? Mai mult, este oina practicată în România? Câți copii își petrec timpul liber jucând oină sau colecționând artefacte legate de oină? Câți tineri se gândesc cu admirație la jucători de oină? Câți adulți își duc familiile să urmărească un meci de oină într-o duminică însorită de primăvară?
La fel ca în perioada de început, acest sport cunoaște astăzi o perioadă de redescoperire mai mult în zona rurală a țării. Trecerea sportului către zonele urbane ar însemna și o schimbare de percepție națională. Oina nu ar mai fi ceva arhaic, un joc scos de la naftalină la festivaluri de tradiții populare, ci ar fi un sport viu, o activitate urmărită, discutată și promovată în toate mediile sociale din țară.
Prin acest proiect, am încercat să pledăm pentru redescoperirea și răspândirea oinei la nivel național, dar mai ales la nivelul conștiinței naționale a românilor. Alături de limbă, tricolor și imn, oina poate și trebuie să redevină un element al identității noastre naționale.
